Puțini sunt cei care nu-și datorează înzdrăvenirea, dimineața, la trezire, unei licori cu aromă îmbietoare. O reclamă a introdus, de altfel, în vocabularul nostru, termenul de ”alintaroma”, adică aroma care ne alintă simțurile. Și ce altceva face cafeaua, dacă nu ne alintă cu aromele ei?

Anual, la 1 octombrie

Pentru asta merita o zi internațională. Și ea este în fiecare an, la 1 octombrie. O zi pentru cei care iubesc cafeaua, dar și pentru cei implicaţi în lungul proces de producere a acesteia, de la fermieri la specialiştii în prăjirea cafelei şi de la cei care o prepară la proprietarii magazinelor de cafea, potrivit internationalcoffeeday.org.

Ziua internaţională a cafelei marchează şi momentul în care toţi cei implicaţi în procesul de producere a cafelei – de la fermier şi până la consumator – trebuie să se concentreze pe o serie de activităţi de îmbunătăţire continuă pentru un viitor al cafelei.

Etapele procesului de realizare al cafelei

Există şapte etape în procesul de realizare a cafelei, pornind de la boaba de cafea şi până la lichidul revigorant din ceaşcă: culegerea boabelor de cafea, apoi, spălarea, uscarea, separarea boabelor în funcţie de mărime şi calitate, prăjirea acestora, degustarea cafelei propriu-zise (cupping coffe) pentru evaluarea profilului de aromă al acesteia în funcţie de dulceaţă, aciditate, senzaţia produsă în cavitatea bucală, echilibru şi aromă, şi în cele din urmă, savurarea unei cafele.

Pentru fiecare dintre aceste etape există persoane special instruite, fiecare cu propria sa expertiză, care joacă un rol extrem de important în producerea cafelei.

Problema cu care se confruntă cafeaua acum

Cafeaua se confruntă, în prezent, cu o problemă dramatică, întrucât preţurile pe care producătorii le primesc sunt cu peste 30% sub media ultimilor zece ani, ameninţând mediul de viaţă al fermierilor şi al familiilor lor, notează agerpres.ro.

În 2020, criza preţurilor cafelei a fost agravată de pandemia de COVID-19 şi, ca atare, există nu numai o ameninţare serioasă privind mijloacele de trai ale fermierilor de cafea de astăzi, ci şi un risc dramatic al viitorului cafelei, cu un număr tot mai mare de tineri din fermele producătoare de cafea care pleacă din „afacerea familiei” către alte zone şi locuri de muncă pe care le consideră progresiste şi mai profitabile pentru viitorul lor. Mai mult, femeile antreprenoare au fost afectate în mod disproporţionat de aceste provocări, în special în ţările producătoare.

Se lansează un program

Ziua internaţională a cafelei va servi, în acest an, drept platformă pentru lansarea unui program – „Coffee’s Next Generation” – care va sprijini tinerii antreprenori selectaţi din sectorul cafelei pentru a-şi dezvolta şi extinde proiectele inovatoare şi orientate spre impact.

Programul intenţionează să ofere combinaţia justificată de sprijin financiar adecvat cu dezvoltarea şi formarea competenţelor, pentru a asigura sustenabilitatea şi extinderea întreprinderilor inovatoare conduse de tineri în sectorul cafelei.

Investiţia în tineri va genera atât soluţii inovatoare, cât şi durabile pentru sectorul cafelei dar şi pentru cei care lucrează în cadrul acestuia, contribuind în acelaşi timp la un impact pozitiv asupra comunităţilor locale.

În plus, va reduce lipsa de implicare a tinerilor în cultivarea cafelei, consolidând şi promovând contribuţia tinerilor la dezvoltarea durabilă a sectorului.

Istoricul acestei zile

Prima Zi internaţională a cafelei dedicată atât producătorilor, cât şi iubitorilor de cafea, a fost marcată la 1 octombrie 2015, şi a coincis cu cea de-a 115-a sesiune a Consiliului Internaţional al Cafelei (ICC) şi cu primul Forum global al cafelei (GCF), desfăşurat în cadrul Expo Milano (1 mai-31 oct. 2015), un eveniment la care au participat peste 150 de state, potrivit internationalcoffeeday.org. Decizia privind stabilirea unei zile internaţionale dedicate cafelei a fost luată de statele membre ale OIC, în martie 2014.

Organizaţia Internaţională a Cafelei a fost înfiinţată în 1963, la Londra, sub auspiciile Organizaţiei Naţiunilor Unite, deoarece cafeaua verde neprăjită avea o mare importanţă economică şi era una dintre cele mai tranzacţionate mărfuri agricole din lume.

Etiopia este considerată a fi locul de naştere al arborelui de cafea şi al culturii de cafea. Astăzi, arborele de cafea este cultivat în peste 70 de ţări, în principal în America Latină, Asia de Sud şi Sud-Est, precum şi în Africa, notează site-ul umfcv.ro.

Sursa foto: pixabay.com

---