30 noiembrie 2020, 9:47

Ce documente există în arhiva Ministerului de Externe referitoare la Holocaust. Povestea diplomaților români recunoscuți ”Drepți între popoare”

Evreii și romii care au murit în timpul Holocaustului vor fi comemorați astăzi, de la ora 10:00, la Memorialul victimelor Holocaustului din Capitală.

Zi națională de comemorare a victimelor

Data de 9 octombrie este Ziua națională de comemorare a victimelor Holocaustului din România deoarece marchează începutul deportărilor evreilor din Transnistria în 1941.

Holocaustul a fost recunoscut de autoritățile române în 2004 în baza concluziilor formulate de comisia condusă de laureatul Premiului Nobel, Elie Wiesel, amintește RADOR.

Deportarea

La 9 octombrie 1941 a început deportarea a peste 26.000 de evrei din Suceava, Câmpulung Moldovenesc, Vatra Dornei, Rădăuţi, Gura Humorului şi din alte localităţi din vecinătate către Transnistria, după ce, la 14 septembrie 1941, începuse deportarea evreilor din Basarabia şi Bucovina, notează inshr-ew.ro.

Victimele

Comisia Internaţională pentru Studierea Holocaustului din România apreciază că, în timpul Holocaustului, fără a putea stabili cu exactitate numărul acestora, în România şi în teritoriile aflate sub controlul său au fost ucişi sau au murit între 280.000 şi 380.000 de evrei români şi ucraineni, la care se adaugă şi aproximativ 135.000 de evrei români care trăiau în Transilvania de Nord, aflată pe atunci sub conducere maghiară, precum şi 5.000 de evrei români care se aflau în alte ţări din Europa.

De asemenea, printre cei supuşi regimului de exterminare din Transnistria au fost şi mii de familii de romi, deportaţi pe parcursul anilor 1942-1943.

În perioada 1941-1943, în lagărele şi ghetourile din Transnistria au murit între 115.000 şi 118.000 de evrei locali, 105.000 şi 120.000 de evrei din România şi 11.000 de romi, se arată în Raportul final al Comisiei Internaţionale pentru Studierea Holocaustului în România, din anul 2004, conform site-ului menţionat anterior.

Misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României erau informate la 21 august 1942 că în urma unei înțelegeri secrete luate de Ion Antonescu și Manfred von Killinger, trimisul german la București, se hotărâse exterminarea evreilor români din teritoriile ocupate sau controlate de naziști. Diplomații români erau instruiți să nu îi mai protejeze pe cetățenii români de origine evreiască și să nu mai protesteze față de măsurile luate de autoritățile germane (AMAE)

Misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României erau informate la 21 august 1942 că în urma unei înțelegeri secrete luate de Ion Antonescu și Manfred von Killinger, trimisul german la București, se hotărâse exterminarea evreilor români din teritoriile ocupate sau controlate de naziști. Diplomații români erau instruiți să nu îi mai protejeze pe cetățenii români de origine evreiască și să nu mai protesteze față de măsurile luate de autoritățile germane (AMAE)

Fondul documentar din Arhivele Diplomatice ale Ministerului Afacerilor Externe

Arhivele Diplomatice ale Ministerului Afacerilor Externe dețin un bogat fond documentar referitor la problematica Holocaustului.

Ziua națională a comemorării victimelor Holocaustului din România în memoria Arhivelor Diplomatice

➡️La 9 octombrie…

Publicată de Arhivele Diplomatice ale Ministerului Afacerilor Externe pe Joi, 8 octombrie 2020

Doi dintre diplomații români din perioada celui de-al Doilea Război Mondial au fost recunoscuți „Drepți între Popoare”: Constantin Karadja și Florian Manoliu, arată, într-o postare în pagina lor de Facebook, Arhivele Diplomatice ale MAE român, care anexează cu această ocazie câteva documente semnificative referitoare la Holocaust.

”Drept între Popoare”

Titlul de „Drept între Popoare” este acordat de statul israelian prin intermediul Memorialului Victimelor Holocaustului Yad Vashem acelor ne-evrei care i-au ajutat și salvat dezinteresat de la moarte pe evreii amenințați de Holocaust, în condiții deosebit de vitrege, arată sursa citată.

Diplomații aveau contactele necesare și uneori chiar resursele pentru a ajuta persoane persecutate și refugiați. În orice caz, ei erau cei care aveau acces la atât de necesarele documente de călătorie.

Unii dintre ei au refuzat să acorde asistență refugiaților evrei, dar alții nu s-au sfiit să o facă, amintește, într-un studiu pe această temă, Floris van Dijk, pentru holocaustremembrance.com.

Acesta acordă spațiu Holocaustului din România și face referire și la diplomații cu care ne putem mândri, în contextul acelei tragice perioade.

Constantin Karadja

Prințul Constantin Karadja (n. 24 noiembrie 1889, Haga – d. 28 decembrie 1950, București) a fost un eminent diplomat român, jurist, istoric, bibliograf și bibliofil, membru de onoare al Academiei Române. Este supranumit ”Raoul Wallenberg al României”, cu trimitere la diplomatul suedez care a salvat câteva zeci de mii de evrei din Ungaria de la moartea în lagărele de exterminare naziste.

Numele său a devenit relativ cunoscut istoriografiei și publicului preocupate de istoria Holocaustului, dar personalitatea marelui diplomat român este mult mai complexă și relativ puţin cunoscută opiniei publice din România.

Atât în calitatea de consul general al României la Berlin (1932-1941) cât și ca șef al secției consulare în Ministerul de Externe de la București (1941-1944), Constantin Karadja a depus o intensă activitate prin care a contribuit la salvarea multor evrei români surprinși de război în Europa aflată sub regim nazist.

La 18 aprilie 2005 a fost declarat de Statul Israel „Drept între popoare”, apreciindu-se că a contribuit la salvarea evreilor români, atât în calitatea de consul general al României la Berlin (1931-1941), cât și ca șef al secției consulare în Ministerul român de Externe (15 iunie 1941 – 17 octombrie 1944), amintesc Arhivele Diplomatice ale MAE.

Referat confidențial al lui Constantin Karadja, prin care acesta încerca să îl influențeze pe Mihai Antonescu să îi salveze pe cetățenii români de origine evreiască din Franța, amenințați de deportarea în lagărele de exterminare naziste (AMAE)

Referat confidențial al lui Constantin Karadja, prin care acesta încerca să îl influențeze pe Mihai Antonescu să îi salveze pe cetățenii români de origine evreiască din Franța, amenințați de deportarea în lagărele de exterminare naziste (AMAE)

Florian Manoliu

Florian Manoliu (n. 7 martie 1904, Iași – d. 23 aprilie 1977, Buenos Aires), a fost un economist și diplomat român, recunoscut „Drept între popoare” la 12 iulie 2001.
Consilier economic la Legația României la Berna, acesta a contribuit în anul 1944 la salvarea a mii de evrei din Budapesta și din Transilvania de Nord, aflată atunci sub ocupația ungară, prin distribuirea clandestină de certificate de cetățenie salvadoriană emise în alb la Consulatul General al Salvadorului de la Geneva, de George Mantello (György Mandl) și José Arturo Castellanos Contreras.
De asemenea, Florian Manoliu a adus în Elveția, tot clandestin, rapoarte de la reprezentanții comunităților evreiești din Ungaria despre crimele de la Auschwitz, publicate de George Mantello în presa elvețiană. A fost prima dezvăluire în presa internațională despre atrocitățile Holocaustului, determinând stoparea temporară a deportărilor.

Cercetările continuă

Arhivele Diplomatice ale Ministerului Afacerilor Externe întreprind cercetări pentru identificarea și recunoașterea și a altor diplomați români care au ajutat și salvat evrei amenințați de Holocaust, informează acestea în pagina lor de Facebook.
După 1943, ministrul de Externe al României Mihai Antonescu a dat instrucțiuni oficiale punctuale legațiilor de la Atena, Berlin, Roma și Vichy să-i protejeze pe evreii de origine română, în încercarea disperată de a compensa crimele regimului antonescian comise până atunci împotriva evreilor, mai arată Arhivele Diplomatice ale MAE.

Acțiuni pe cont propriu ale diplomaților români

În acest context, diplomați români și-au asumat și acțiuni pe cont propriu, de salvare a evreilor.
Vespasian Pella, trimis extraordinar şi ministru plenipotenţiar al României la Berna, a contribuit la salvarea unor evrei din Europa ocupată de naziști, fiind și reprezentant pe lângă Crucea Roșie Internațională.
Legaţia României la Budapesta, în fruntea căreia s-au aflat ministrul Eugen Filotti și apoi, din primăvara anului 1944, însărcinatul cu afaceri Dragoș Cotlarciuc, a emis zeci de mii de vize de tranzit sau pașapoarte și certificate de cetățenie română, cu ajutorul consulului Constantin Ţincu.
Consulatul General al României la Oradea, condus de consulul general Mihai Marina, alături de ceilalţi funcţionari (Anghel Lupescu, Ion Romoşan, Mihai Hotea, Mihai Mihai) a luat parte activă pentru ajutorarea evreilor din Nord-Estul Transilvaniei pentru emigrarea în România.
La rândul său, Dumitru Metta de la Legaţia României la Vichy a acţionat independent pentru salvarea evreilor români aflaţi în Franţa, mai arată sursa citată.
Sursa foto deschidere:  Morminte comune evreiești cu victime ale trenurilor morții, în afara Iașului. Foto: Floris van Dijk/holocaustremembrance.com

ARTICOLE ASEMĂNĂTOARE

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

By using this form you agree with the storage and handling of your data by this website.

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.