Din vara anului 2020, agenţii de poliție din stradă și polițiștii de frontieră din România sunt dotaţi cu 12.000 de camere video de corp, după modelul forțelor de ordine din Londra, a anunțat Mediafax. Dispozitivele vin cu diverse funcţii încorporate, printre care poziţionare GPS. Camerele sunt adaptate pentru femei şi bărbaţi, iar poliţiştii poartă un ecuson prin care-i avertizează pe oameni.

Poliţistul va avea obligaţia ca, la momentul în care se va apropia la o distanţă rezonabilă de cetăţean, să-l informeze că are în dotare un dispozitiv care înregistrează audio şi video. Primele 6.000 de dispozitive au ajuns la agenţi la finalul lunii august 2020. Informaţiile sunt stocate pe o unitate specială şi vor putea fi accesate doar în cazul unei anchete penale.

Ce și cum se înregistrează

De curând, autoritățile vamale au răspuns unei solicitări făcute de Avocatnet.ro și au detaliat întregul proces. Polițiștii de frontieră folosesc camerele corporale pentru a înregistra, printre altele, următoarele categorii de intervenții și acțiuni:

• legitimarea și stabilirea identității persoanelor;
• efectuarea controlului corporal, al bagajului și al mijloacelor de transport, inclusiv oprirea forțată și imobilizarea vehiculelor;
• utilizarea forței și a mijloacelor de constrângere şi de protecţie, inclusiv a armelor de foc aflate în dotare;
• verificarea modului de acțiune al personalului propriu.

Înregistrările audio-video pot cuprinde date personale care se referă, printre altele, la:

• imagine facială;
• voce;
• caracteristici fizice/ antropometrice/ comportament;
• date de contact ale persoanei vizate;
• date de geolocalizare/ date de trafic/ terminale de comunicaţii.

Înregistrările se păstrează pe o perioadă de 45 zile de la data înregistrării. Înregistrările audio şi video care fac obiectul unor proceduri judiciare se pot păstra, după caz, și după această perioadă, urmând regimul probelor.

Datele personale trebuie administrate responsabil

Înregistrările pot fi comunicate către orice autoritate publică sau orice alt organism ori entitate competentă în materie de prevenire, descoperire, cercetare, urmărire penală şi combatere a infracţiunilor sau de executare a pedepselor, inclusiv în materia menținerii şi asigurării ordinii şi siguranţei publice.

În decembrie 2020, Direcţia Generală de Poliţie Locală din Cluj-Napoca a fost sancţionată cu avertisment de către autoritatea română de protecție a datelor (ANSPDCP) din cauza camerelor video purtate de poliţişti, pe fondul încălcării unor principii legate de prelucrarea datelor cu caracter personal stipulate în Regulamentul general privind protecţia datelor (GDPR), a scris Avocatnet. Direcţia nu a putut face dovada că persoanele înregistrate şi-au dat consimţământul pentru prelucrarea datelor personale şi că aceste înregistrări au fost necesare pentru atingerea unui scop.

Exemplul din Marea Britanie

În urma unui studiu realizat în Marea Britanie, au reieșit următoarele constatări principale:

• Rata de atacuri asupra ofițerilor care purtau camere a fost în medie cu 15% mai mare, comparativ cu rata atacurilor asupra agenților fără cameră video;
• În medie, rata utilizării forței de către poliție asupra cetățenilor a fost neschimbată de prezența camerelor purtate pe corp;
• Dacă ofițerii au pornit camerele în timpul acțiunii, atunci utilizarea forței a crescut.

Până acum, au fost realizate puține studii care să arate dacă folosirea camerelor video de corp este eficientă în prevenirea și combaterea criminalității.

Foto: Digi24

---