22 octombrie 2021, 11:10

În cine mai au românii încredere. Răspunsurile vă surprind?

În cine mai au românii încredere? Aceasta este întrebarea la care vine cu răspunsuri un nou barometru. Dacă răspunsurile sunt sau nu surprinzătoare, rămâne de văzut. Barometrul a fost realizat de Centrul de Cercetări Sociologice LARICS, în parteneriat cu Secretariatul de Stat pentru Culte şi Institutul de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale al Academiei Române.

Conform barometrului,  la capitolul încredere, după Biserică – 71,2% (41,4% – foarte multă; 29,8% – multă), pe locul al doilea se află Armata, cu 61,8% (17,8% – foarte multă; 44% – multă), urmată de Academia Română, cu 45,6% (9,4% – foarte multă; 36,2% – multă), Primăria, cu 43% (11% – foarte multă; 32% – multă); Poliţia, cu 41,1 (11,4% – foarte multă; 29,7% – multă) şi Ministerul Sănătăţii, cu 34% (6,3% – foarte multă; 27,7% – multă).

Guvernul (13,7%), Parlamentul (9,5%), partidele politice (9,1%) ocupă ultimele locuri în ceea ce priveşte gradul de încredere al românilor, relevă cercetarea.

Noutatea este locul al treilea, ocupat de Academia Română, comparativ cu barometrele anterioare.

Sondajul, realizat pe baza unui chestionar aplicat telefonic, a fost realizat, în perioada 30 noiembrie – 7 decembrie, pe un eşantion multi-stratificat, probabilistic, de 1.000 persoane şi este reprezentativ pentru populaţia României, neinstituţionalizată, cu vârsta de 18 ani şi peste 18 ani.

Eroarea maximă admisă a datelor este de plus/minus 3%, la un grad de încredere de 95%.

Ciudat este că, deşi se consideră persoane religioase şi cred în Dumnezeu, românii nu merg la biserică decât o dată pe săptămână, ocazional sau doar la sărbătorile mari, potrivit primului barometru al vieţii religioase din România, prezentat, miercuri, în Aula Academiei Române.

Conform studiului,  90,4% dintre români se consideră persoane religioase, răspunzând cu „sigur că da” – 63,8% şi „mai degrabă da” – 26,6%, relatează agerpres.ro.

Indiferent de confesiune, românii cred în Dumnezeu într-un procent covârşitor, de 90,2%, în timp ce numai 5,7% au răspuns că „nu se poate răspunde aşa de simplu la această întrebare”. 68,2 dintre români se roagă zilnic sau aproape zilnic.

Şase procente dintre participanţii la studiu au spus că mai „degrabă nu” se consideră persoane religioase, iar 3,6% – „sigur nu”. Dintre aceştia 77,1% sunt „mai degrabă indiferenţi” faţă de religie, iar 15,6% – „mai degrabă împotriva religiei”.

În ciuda credinţei declarate, românii merg la biserică pentru a participa la slujbe o dată pe săptămână sau mai des doar în proporţie de 36,1%, în vreme ce 21,7% – doar ocazional, la unele sărbători, evenimente din familie, 18% – doar la sărbătorile mari şi 17,2% – cam o dată pe lună.

În privinţa educaţiei religioase în şcoli, 72,8% dintre respondenţi consideră că este necesară, în timp ce 22,3% răspund că părinţii decid în acest caz, iar 4,8% spun că nu trebuie să existe educaţie religioasă în şcoli.

În plus, 47,3% dintre români consideră că statul a încălcat libertatea religioasă a cultelor în timpul pandemiei, în timp ce 35,7% dintre respondenţi afirmă că este normal ca activitatea Bisericilor şi a cultelor să aibă restricţii.

Doar 15,9% dintre participanţii la studiu cred că statul a colaborat foarte bine cu Bisericile şi a comunicat foarte bine măsurile luate.

Conform cercetării sociologice, bisericile sunt prezentate mai degrabă „negativ” în presă din cauză că mass-media „exagerează” unele probleme din activitatea de zi cu zi a cultelor, iar acestea ar trebui să fie mai critice faţă de liderii de opinie şi politicienii care se exprimă public împotriva credinţei şi a religiei.

Potrivit studiului, Cultele sunt prezentate negativ de către mass-media din cauză că presa „exagerează” unele probleme din activitatea de zi cu zi a Bisericilor (47,3%) sau pentru că majoritatea jurnaliştilor şi a formatorilor de opinie nu sunt persoane religioase (15,9%).

Peste o treime (35,1%) dintre români cred că prezentarea negativă a Bisericilor de către presă este cauzată de problemele reale din activitatea de zi cu zi a acestora.

Aproximativ jumătate (50,4%) dintre cei care consideră că Bisericile sunt prezentate mai degrabă pozitiv de către presă pun acest lucru pe seama faptului că fac lucruri bune în societate, 33,8% susţin că, în general, oamenii evită să critice activitatea Bisericii, iar 11,7% – pentru că majoritatea jurnaliştilor şi formatorilor de opinie sunt persoane religioase.

În opinia a 92,8% dintre români, Cultele ar trebui să se ocupe mai mult de ajutorarea bolnavilor şi a persoanelor nevoiaşe, în vreme ce 84,2% spun că acestea ar trebui să se dedice doar problemelor religioase, iar 75,5% le vor mai prezente în viaţa publică, în educaţie, cultură, mass-media.

Totodată, 60,1% dintre participanţii la studiu afirmă că Bisericile ar trebui să fie mai critice faţă de liderii de opinie şi politicienii care se exprimă public împotriva credinţei şi a religiei.

Sursa foto:

MIHAIL

ARTICOLE ASEMĂNĂTOARE

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

By using this form you agree with the storage and handling of your data by this website.

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.