Feixiong Cheng, analist de date la Cleveland Clinic, a implicat laboratorul său în folosirea inteligenței artificiale pentru a căuta indicii ascunse în structura virusului Sars-CoV-2, pentru a prezice cum poate el să invadeze celulele umane și ce ar putea să-l oprească. În cadrul cercetărilor, a ajuns la concluzia că virusul ar putea fi blocat de melatonină.

Melatonina, cunoscută sub numele de hormonul somnului, nu a fost un factor evident în oprirea unei pandemii. Rolul său cel mai familiar este în reglarea ritmurilor noastre circadiene. În fiecare noapte, ea se extrage din glandele pineale ale creierului și ajunge în sângele nostru, inducând somnul.

Melatonina, prietena imunității corpului

După ce și-a publicat cercetarea, Cheng a aflat de la alți cercetători că, pe lângă efectele binecunoscute ale melatoninei asupra somnului, ea joacă un rol în calibrarea sistemului imunitar. El și colegii săi au pus laolaltă datele de la mii de pacienți și melatonina a continuat să iasă în evidență. Oamenii care luau melatonină artificială aveau șanse semnificativ mai mici de a dezvolta COVID-19.

Opt studii clinice sunt în curs de desfășurare, în întreaga lume, pentru a vedea dacă aceste corelații sunt valabile. Dacă melatonina se dovedește că ajută oamenii, ar fi cel mai ieftin și mai ușor accesibil medicament contra bolii COVID-19. Spre deosebire de medicamentele experimentale, cum ar fi Remdesivir și „cocktail-urile” cu anticorpi, melatonina este disponibilă pe scară largă peste tot în lume, ca supliment alimentar oferit fără prescripție medicală.

Insomnii, modificări ale somnului, anxietăți pandemice

De fapt, este posibil ca somnul să afecteze boala. Virusul este capabil să modifice procesele delicate din sistemul nostru nervos, în multe cazuri în moduri imprevizibile, uneori creând simptome pe termen lung. În timpul pandemiei, departamentul de neurologie de la Universitatea Johns Hopkins a fost asaltat de solicitări de la persoane care suferă de insomnie.

Aproximativ trei sferturi dintre britanici au avut o schimbare a somnului în timpul pandemiei și mai puțin de jumătate au un somn revigorant. Somnul multor oameni continuă să fie perturbat de anxietăți pandemice previzibile, dar simptome mai clare au apărut în special în rândul persoanelor care și-au revenit din COVID-19.

Dormi mai mult, pentru a preveni boala

Simptomele de dereglare a somnului pot apărea chiar și după un caz ușor de COVID-19, iar intervalele de timp variază. Principala teorie care explică modul în care un virus poate provoca o varietate atât de largă de simptome neurologice într-o varietate de perioade de timp se reduce la o inflamație întâmplătoare.

Acest efect este văzut într-o afecțiune cunoscută sub numele de encefalomielită mialgică (sindrom de oboseală cronică). În unele cazuri, problemele apar din cauza lipsei prelungite de oxigen (ca după o pneumonie severă).

Somnul, ca un proces de curățare antiinflamator

Deși ciclurile de somn pot fi perturbate și deteriorate de procesul inflamator postinfecțios, radiologii și neurologii nu au dovezi că acest lucru ar fi ireversibil. Somnul adecvat joacă, de asemenea, un rol în reducerea la minimum a probabilității de a avea aceste simptome.

Somnul este uneori asemănat cu un proces de curățare antiinflamator: el elimină deșeurile care se acumulează în timpul unei zile de „ardere” a caloriilor. El mai este important și pentru o funcție imunitară eficientă și, de asemenea, ajută la reglarea metabolismului, inclusiv al glucozei și al mecanismelor care controlează pofta de mâncare și creșterea în greutate.

Practic, un sfat simplu pentru a preveni și combate Covid-19 este de a dormi mai mult. Somnul ne întărește și ne pregătește pentru orice criză, mai ales în zilele scurte și reci.

Zilele monotone pot împinge oamenii în depresie, abuz de alcool și alte dereglări. De aceea, chiar și micile ritualuri zilnice vă pot ajuta: aprinde o lumânare, bea o ceașcă de ceai într-un anumit loc la un anumit moment, visează cu ochii deschiși, fă lucrurile mai lent.

Foto: Matheus Vinicius (Unsplash)

---