27 februarie 2024, 11:57

OMS recunoaște oficial adicția de jocuri video ca fiind o afecțiune medicală. ”Pastila de (dez)infomare”, de la Digi24, ne explică de ce

De la apariția lor în anii ‘70, jocurile video au ajuns să fie printre cele mai populare activități în rândurile copiilor, adolescenților și chiar adulților. Vă vine să credeți sau nu, aproape opt milioane de români joacă jocuri video – adică aproape jumătate din populația țării.

Însă pe cât de plăcute sunt, jocurile video au avut parte și de critici. De-a lungul timpului, politicieni, părinți și oameni de știință au dezbătut dacă cei mici devin mai violenți sau mai neatenți din cauza jocurilor. O altă întrebare pe care societatea și-o pune se referă la adicție. Cât de dependenți pot deveni oamenii de jocurile video?

Se estimează că peste două miliarde de oameni joacă jocuri video în întreaga lume și chiar 4% dintre ei sunt dependenți. În 2018, Organizația Mondială a Sănătății a clasificat dependența de jocuri video drept boală care provoacă dependență. Potrivit cercetărilor, majoritatea pacienților au în jur de 25 de ani.

OMS recunoaște oficial adicția de jocuri video ca fiind o afecțiune medicală, numită și IGD – adică Internet Gaming Disorder. Experții OMS spun că tulburarea poate fi identificată printr-un „comportament caracterizat de un control deficitar și o prioritate tot mai mare acordată jocurilor în detrimentul altor activități, până la punctul în care jocul video are prioritate față de alte interese și activități zilnice”. (Addictive behaviours: Gaming disorder

Pentru ca o persoană să fie diagnosticată, comportamentul său trebuie să fie suficient de sever încât să afecteze viața personală, familială, socială sau alte domenii importante.

Însă câți oameni sunt cu adevărat dependenți? Din cele aproape trei miliarde de jucători la nivel mondial, studiile indică că doar până în 4% prezintă simptome de dependență de jocuri video. Majoritatea sunt doar pasionați, care joacă din plăcere, în timp ce un grup mai mic au comportament problematic, dar nu suficient de sever. (Internet Gaming Disorder: Investigating the Clinical Relevance of a New Phenomenon | American Journal of Psychiatry …  GAMING HABITS AND SYMPTOMS OF VIDEO GAME ADDICTION IN SPANISH ADOLESCENTS1 Javier Mora-Salgueiro, Sandra Feijóo, Teresa Braña,

Odată cu pandemia, însă, tinerii au devenit mai predispuși să sufere de tulburarea de gaming: acum, aproape 10% dintre aceștia manifestă simptome asociate IGD. Printre factorii de risc se numără depresia, anxietatea, stresul și conflictele familiale. (The prevalence and possible risk factors of internet gaming disorder among adolescents and young adults: Systematic reviews and meta-analyses – ScienceDirect)

Totuși, experții recunosc că sunt necesare mai multe studii pentru a înțelege complexitatea tulburării de gaming, dar și a dependenței de jocurile video.

Care sunt criteriile de diagnostic și când ar trebui să ne îngrijorăm?

Per ansamblu, principalele caracteristici sunt „foarte asemănătoare” cu caracteristicile de diagnostic ale dependenței de consum de substanțe și ale dependenței de jocuri de noroc.

Pentru a fi pus un diagnostic, modelul negativ de comportament trebuie să dureze cel puțin 12 luni. Nu poate fi doar un episod de câteva ore sau cateva zile. Cu toate acestea, pot fi făcute excepții atunci când celelalte criterii sunt îndeplinite și simptomele sunt destul de grave.

Milioane de jucători din întreaga lume, chiar și atunci când vine vorba de jocurile intense, nu ar spune despre ei niciodată că suferă de dependență de jocuri.

Cum arată tratamentul pentru persoanele dependente și care sunt primele semne ale acestei adicții, aflăm de la Digi24, mai precis de la ”Pastila de (dez)informare”, difuzată de joi până luni, la ore de maximă audiență. O puteți urmări și în pagina dedicată de la Youtube, dar și aici.


ARTICOLE ASEMĂNĂTOARE

Comentariile sunt oprite pentru acest articol