S-a încheiat perioada dedicată dezbaterii publice a proiectelor de modificare a Legilor educaţiei, iar tot mai multe voci cer prelungirea termenului şi fac apel la o dezbatere reală.

Reprezentanţii Alianţei Naţionale a Organizaţiilor Studenţeşti spun că discuţiile ar trebui să continue cel puţin până la sfârşitul lunii septembrie pentru a se asigura un cadru optim de consultare. Într-o scrisoare deschisă, adresată ministrului Educaţiei, şi publicată astăzi în mediul online, circa 100 de profesori şi oameni de cultură cer de asemenea prelungirea perioadei de dezbatere publică, precum şi implicarea şi consultarea reală a intelectualilor României, a corpului profesoral şi a părinţilor, potrivit edupedu.ro.

Scrisoarea deschisă semnată de 100 de intelectuali, printre care Gabriel Liiceanu, Mircea Miclea, Lazăr Vlăsceanu, Andrei Cornea, Nicolae Manolescu, Radu Vancu, a fost adresată public ministrului Educației, Sorin Cîmpeanu, pentru modificarea radicală a proiectelor de Legi ale educației și prelungirea perioadei de dezbatere publică. Amintim că Sorin Cîmpeanu a lansat în dezbatere publică legile Educației, de importanță capitală pentru dezvoltarea societății, în plină perioadă de concedii: pe 13 iulie 2022, cu dată finală astăzi, 24 august 2022. Testarea standardizată în format digital reprezintă factor de vulnerabilitate. Are potențialul de a orienta elevii spre memorizare, va descuraja descoperirea și exersarea funcțiilor gândirii, atrag atenția semnatarii apelului.

Listă cu propuneri de modificare a proiectelor

“Domnule Ministru, înțelegând seriozitatea și importanța unui asemenea demers, educația fiind o direcție prioritară a administrației prezidențiale, vă rugăm să vegheați la asigurarea calității lui, inclusiv prin reanalizarea sa, ca și prin prelungirea perioadei de dezbatere și restructurare, până când se vor epuiza implicarea și consultarea entităților din zona de expertiză, în măsură să se exprime cu privire la proiectele propuse, atât pentru învățământul superior, cât și pentru cel preuniversitar. De asemenea, considerăm necesară implicarea și consultarea reală a intelectualilor României, a corpului profesoral și a părinților, adică a celor direct interesați, în formularea propunerilor de legi ale educației, destinate reformării sistemului educațional de amploarea intenționată, care sunt în măsură să îmbogățească patrimoniul educației românești”, atrag atenția cele 100 de personalități ale mediului academic românesc.

Profesorii și cercetătorii îi înaintează astfel ministrului Educației o listă de propuneri de modificare a proiectelor, precum și o serie de întrebări, alături de solicitarea oficială și publică de consultare “reală a intelectualilor României, a corpului profesoral și a părinților”.

Semnatarii avertizează că există trei prevederi problematice în proiectul Cîmpeanu: prescrierea plagiatului, posibilitatea ca orice plagiator să renunţe la titlul de doctor înainte de a-i fi verificată teza şi desfiinţarea Consiliului Naţional de Atestare a titlurilor, diplomelor şi titlurilor universitare.

TEXTUL INTEGRAL AL SCRISORII DESCHISE POATE FI CITIT AICI

Una dintre cel mai frecvent contestate prevederi în ultima perioadă este introducerea posibilităţii de organizare separată a examenelor de admitere la colegii pentru absolvenţii de clasa a VIII-a.

Între timp, Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, a exclus posibilitatea de a se prelungi perioada de dezbatere publică a proiectelor de legi ale educaţiei, solicitată intens în aceste zile de mai mulţi profesori, intelectuali şi oameni de cultură.

Ministrul le răspunde dur celor 100 de intelectuali care i-au cerut modificarea proiectelor de legi ale Educației și prelungirea dezbaterilor publice, el numindu-i „grup de interese”. Dezbaterea asupra proiectelor de lege, publicate în 13 iulie, se va încheia miercuri, așa cum a fost stabilit, pentru că altfel ar fi „ilogic, ilegal și imoral”, a declarat Cîmpeanu pentru HotNews.ro.

El a spus că urmează procedura de avizare, în care vor fi incluse propuneri primite, iar pachetul de legi va fi prezentat apoi guvernului „cu toate observațiile în procesul de dezbatere și în circuitul de avizare”.

Aceste proiecte, alături de cele de modificare a legilor justiţiei, sunt incluse printre priorităţile următoarei sesiuni parlamentare pentru coaliţia de guvernare, după cum preciza premierul Nicolae Ciucă, scrie Radio România Actualități.

Pe lângă apelurile la continuarea discuţiilor, în ultimele zile s-au intensificat şi cele care cer mai ales renunţarea la posbilitatea de organizare separată a examenelor de admitere pentru absolvenţii de clasa a VIII-a. Au fost reluate însă şi criticile ce vizează modificările la reglementările privind verificarea doctoratelor.

Părinții, intrigați de modul în care are loc dezbaterea legilor Educației

Reprezentanții părinților sunt îngrijorați că modificările aduse legilor Educației vor încuraja măsuri prosegregare, în condițiile în care unele licee sau colegii sunt încurajate să organizeze examene de admitere proprii pentru a-și selecta elevii.

Într-o intervenție la Euronews România, Andreea Ionescu, fondatorul grupului civic ”Părinții cer schimbare”, a declarat că este nevoie de incluziune deoarece, „o societate funcțională are toți cetățenii măcar funcționali”.

Andreea Ionescu este de părere că dezbaterea legilor Educației s-a transformat într-un maraton de întrebări și răspunsuri, în condițiile în care discuțiile au avut loc online, iar cei 1.000 de participanți au avut la dispoziție trei minute pentru a adresa întrebări ministrului Educației și altor decidenți.

Cel mai recent studiu național de literație realizat de Platforma Digitală pentru Îmbunătăţirea Performanţelor Şcolare (BRIO) relevă faptul că 42% dintre elevii din România nu pot interpreta o informație și nu pot avea propriile idei. Chiar dacă analfabetismul funcțional a devenit endemic, în noile legi ale educației autoritățile pun accentul pe digitalizare.

Părinții, elevii și profesorii cer învățământ de calitate, flexibil, incluziv și adaptat vremurilor, în condițiile în care rezultatele sistemului actual au nemulțumit întreaga societate.

Întrebată dacă schimbările anunțate de Ministerul Educației vin în sprijinul elevilor pentru a se adapta după absolvire și în alte state ale Uniunii Europene, Andreea Ionescu a subliniat că este nevoie de incluziune, implicit a copiilor cu nevoi speciale. DETALII, AICI

---