Fie că este vorba despre sărbători cunoscute în toată lumea, sau de ocazii mai puţin ştiute, în orice zi a anului există cel puţin o sărbătoare demnă de atenţie, ce oferă un motiv în plus atât de amuzament, cât şi de extindere a ariei de cunoaştere sau de sporire a gradului de conştientizare.
Ziua consumului de vin
Fără îndoială, această zi este un punct culminant în calendar. Cu toate acestea, scopul său nu este acela de a determina milioane de oameni să se clatine prin baruri după ce au băut prea mult. Vinul ar trebui să fie savurat în mod responsabil în această zi mai mult decât în oricare alta.
Acest eveniment anual este un prilej de a reflecta asupra numeroaselor beneficii ale vinului, precum şi asupra rolului pe care acesta l-a jucat în istoria omenirii şi în societate. Aspectele sociale sunt deosebit de pertinente în această zi, de care ar trebui să ne bucurăm alături de prieteni şi familie.
Istoria vinului în sine datează de peste 8.000 de ani, de la viticultorii din regiunea eurasiatică care astăzi este Georgia. Această băutură alcoolică joacă de atunci un rol important în societate şi este consumată în toate cele patru colţuri ale lumii. Iranienii, italienii şi europenii din Balcani au cu toţii o istorie bogată a producţiei de vin care datează din cele mai vechi timpuri, în timp ce China a creat băuturi alcoolice foarte asemănătoare încă din anul 7.000 î.Hr..
În prezent, strugurii pentru fermentarea vinului sunt cultivaţi pe aproape 20 de milioane de acri din suprafaţa pământului, potrivit site-ului daysoftheyear.com. Există literalmente mii de mărci şi varietăţi de vinuri roşii, vinuri albe, vinuri spumante şi vinuri rose, în timp ce hidromelul, vinul de fructe şi vinul de desert sunt disponibile cu uşurinţă pentru milioane de oameni. În plus, experienţa de a savura vinul este strâns legată de istoria omenirii. De exemplu, ciocnirea paharelor pentru a spune „sănătate” datează încă de pe vremea vechilor romani.
Ziua consumului de vin (#DrinkWineDay) este un eveniment mult mai contemporan, ajuns acum în al doilea deceniu. Ea oferă un moment special în care milioane de oameni pot ridica un pahar în cinstea beneficiilor pe care le aduce, cum ar fi reducerea riscului unor boli de ficat, a diabetului de tip II, a accidentului vascular cerebral, a unor tipuri de cancer, în afară de simpla plăcere de a-l savura alături de cineva drag, mulţumindu-i pe zei, sau cel puţin pe Dionisos (Bacchus în mitologia romană), zeul veseliei, al vinului, al teatrului şi al extazului.
Ziua lui Pluto
În fiecare an, pe 18 februarie, Ziua lui Pluto (#PlutoDay) sărbătoreşte descoperirea fostei planete. Până în 2006, planeta pitică a fost considerată una dintre cele nouă planete din Sistemul Solar.
Astronomul american Clyde Tombaugh a descoperit Pluto la Observatorul Lowell, pe 18 februarie 1930, la 84 de ani după descoperirea lui Neptun. Observatorul Lowell a anunţat oficial descoperirea celei de-a 9-a planete, o lună mai târziu, la 19 martie 1930, aminteşte nationaldaycalendar.com.
Pluto a fost numit după zeul Lumii de Jos Hades, numit Pluto de romani. Numele dat corpului ceresc îl onorează, de asemenea, pe astronomul american Percival Lowell, care credea că există o altă planetă dincolo de Neptun şi a iniţiat căutările care au dus la descoperirea lui Pluto. Iniţialele sale sunt primele două litere din numele Pluto.
La 24 august 2006, Uniunea Astronomică Internaţională (IAU) a redus Pluto la statutul de planetă pitică. UAI a stabilit că Pluto nu a reuşit să îndeplinească anumite criterii care o defineau drept o planetă de dimensiuni normale. O planetă de dimensiuni normale trebuie să obiteze în jurul Soarelui, să aibă o masă suficientă pentru a atinge echilibrul hidrostatic şi să cureţe zona din jurul orbitei sale.
Pluto îndeplineşte primele două criterii, dar nu şi pe cel de-al treilea. Cu alte cuvinte, nu există alte corpuri de dimensiuni comparabile sub influenţa gravitaţională a acestuia. De asemenea, tehnologia modernă le-a permis astronomilor să descopere alte corpuri din spaţiu care au aceeaşi dimensiune sau sunt mai mari decât Pluto. Deşi există sute de planete pitice, UAI recunoaşte oficial doar cinci dintre ele. Printre acestea se numără Ceres, Pluto, Eris, Haumea şi Makemake.
Chiar dacă nu mai este o planetă, există lucruri interesante despre Pluto şi merită o zi de sărbătoare. De la descoperirea sa, Pluto nu a parcurs o orbită completă în jurul Soarelui. Are cinci sateliţi cunoscuţi. Atmosfera extrem de subţire a lui Pluto este formată în cea mai mare parte din azot. O zi pe Pluto este egală cu 6,4 zile pe Pământ. Are munţi de gheaţă care sunt mai înalţi decât Munţii Stâncoşi.
Sursa: un proiect marca ARGERPRES
Comentariile sunt oprite pentru acest articol