CITIRE

Povestea neștiută a lui Gogu Constantinescu, român...

Povestea neștiută a lui Gogu Constantinescu, românul care a dezvoltat o nouă știință

George „Gogu” Constantinescu este o personalitate nu foarte cunoscută, din păcate. Românul născut în anul 1881 în Craiova este unul dintre cei mai importanți oameni de știință ai secolului  al XX-lea, numele său aflat printre cele ale lui Edison, Marie Curie, Graham Bell etc.

Românul a dezvoltat o nouă știință: sonicitate, fiind o ramură a mecanicii care se ocupă cu transmiterea prin vibrații și prin unde energia sau a puterea mecanică în masa corpurilor lichide și a corpurilor solide. Cu toate că la orele de fizică am învățat cu toții despre acest fenomen, nu prea știm mai nimic despre Constantinescu.

Drumul către primele invenții

Mintea inventatorului român s-a făcut remarcată încă de când era mic, acesta construind, în anii în care era elev în clasele primare, chiar un telefon cu ajutorul căruia comunica din dormitor cu mama sa care se afla bucătărie sau în curte, relatează Adevărul.ro. Constantinescu a urmat Școala Națională de Drumuri și Poduri și a obținut diploma în Inginerie Civilă şi Militară, în 1904.

Cele peste 300 brevete de invenții (sau chiar 400 după alte surse) ar trebui să-l facă pe Gogu Constantinescu să nu fie uitat în filele cărților de istorie și să devină o figură emblematică a României. Multe dintre aceste invenții au fost patentate în diferite țări, precum SUA, Danemarca, Elveția și altele, însă nu toate au fost acceptate, iar altele nu au fost niciodată publicate. Însă cu un simplu calcul matematic, lui Constantinescu în medie la fiecare două luni i-a fost brevetat câte o invenție.

Perforatorul de roci, convertizorul sonic de cuplu (care a condus la crearea unui automobil cu transmisie automată), sistemul de sincronizare a mitralierelor cu elicele avioanelor britanice de război sunt printre cele mai cunoscute și importante invenții ale românului.

De asemenea, acesta a fost printre primii care a folosit betonul-armat în România, iar printre clădirile construite de acesta se numără: Cazinoul din Constanţa, Castelul de apă de la Periş, podurile de peste râul Siret, Palatul Patriarhiei, Hotelul Athenee Palace, Marea Moschee din Constanţa.  La doi an de la absolvirea studiilor, a proiectat primul pod de beton armat cu traverse drepte din România.

Ajutorul salvator din timpul războiului

Gogu Constantinescu a plecat în Marea Britanie câțiva ani mai târziu, stabilindu-se acolo. Românul a ajutat foarte mult și în timpul Primului Război Mondial prin crearea Fire Control Gear, numit de britanici după numele inventatorului: Constantinesco Fire Control Gear.

Acesta este un sistem de sincronizare a mitralierelor cu elicele avioanelor britanice de război, care urma să îi ajute pe piloți să tragă 1.200 gloanțe pe minut, în zbor, fără a găuri elicea.

În 1916 este testat primul avion cu un astfel de sistem, fiind unul în care s-a investit rapid, relatează Promotor.ro. S-au construit nu mai puțin de 50.000 de exemplare și au devenit un echipament standard al Forțelor Aeriene Britanice, iar inventatorul a câștigat 50.000 de lire sterline.

Teoria sonicității

În 1918, inventatorul publică lucrarea despre sonicitate, numită The Theory of Sonics. A treatise on transmission of power by vibrations, urmând să dezvolte aplicații pe această bază teoretică. Cu toate acestea, cercetarea sa nu a avut voie să fie printată în mai mult de 150 de exemplare, aceasta fiind decizia Guvernului britanic.  Comercializarea tratatului a fost interzisă, fiind direcționat exclusiv, după un tabel nominal strict, către persoane și colective tehnice din industria de apărare a Marii Britanii, deoarece același principiu a fost folosit pentru a dezvolta Fire Control Gear.

În acest context i-au naștere următoarele invenții: motoarele, pompele, ciocanele şi perforatoarele sonice, injectoarele sonice, convertizoare de cuplu (cutii de viteze sonice), generatoare de energie sonică, aparate pentru transmisii şi receptoare ale acestei energii, evidențiază unei pagini online dedicate omului de știință român.

Aproape 95 de ani de la prima mașină cu transmisie automată

La sfârșitul războiului, Constantinescu nu mai reprezintă un interes pentru britanici, iar aflat pe cont propriu, românul începe să dezvolte idei ce nu-i dau pace, mai exact aplicarea principiilor sonicității la motoarele de orice tip.

Mai exact, una dintre aceste idei o reprezintă mașina cu transmisie automată. Tot ceea ce dorea inventatorul era crearea unei mașini ieftine, în care șoferul să nu aibă grija pedalei de ambreiaj, iar consumul mediu să fie de 2,3 l/100 km la o viteză de croazieră de 48-64 km la oră. Un alt aspect important este motorul, putând fi folosit unul de 500 cmc în doi timpi, cu un singur cilindru, care împreună cu un convertizor de cuplu elimină cutia de viteze manuală tradițională și ambreiajul.

În 1923, ideea se concretizează, o mașină de acest tip fiind proiectată și testată în Londra cu succes. Mașina cu acest concept a fost prezentată și la Palatul Ingineriei în timpul Expoziției de la Wembley, un an mai târziu.

Descoperind un dezavantaj la proiectare, Gogu Constantinescu redresează modul de răcire al motorului, trecând de la răcire cu aer, la cea cu apă. De asemenea, motorul era gândit să aibă doi cilindri.

Expunerea acestei inovații se face și la Salonul Auto de la Paris în 1926, acest lucru creându-i expunere lui Constantinescu, apărând chiar și în revista americană Popular Science.

Un nou tip minunat de automobil rulează acum pe străzile Parisului. La prima vedere, seamănă cu miile de maşini mici care îşi fac drumul prin capitala Franţei. Dar totuşi această maşină este capabilă să facă lucruri atât de remarcabile, încât a incitat interesul inginerilor din lumea întreagă. Maşina nu are o transmisie de tip convenţional. Nu există trepte de viteză şi nici schimbător de viteză„, se afirma în 1927 despre creația românului.

Deci, viitorul trebuia să fie unul promițător, mai ales că deja avea multe cereri pentru acest tip de motor. Însă, problemele cu finanțările devin din ce în ce mai grave, mai ales după ce promisiunile de a cumpăra conceptul de către General Motors sunt spulberate. Dezamăgit, se întoarce în România, unde se prevedea o colaborare cu fabrica Malaxa pentru transformarea motoarelor locomotivelor. Schimbările dese ale vremii i-au stricat lui Gogu Constantinescu și acest parteneriat, în România fiind dezvoltate căi ferate care circulă pe energie electrică.

Românul s-a reîntors în Anglia, lipsit de orice speranță și-a axat ultimii ani din viață lucrând la diferite proiecte personale, iar în decembrie 1965, Gogu Constantinescu, care suferea de diferite probleme de sănătate, moare la Oxen House, Mare Britanie.

[Sursă imagine: promotor.ro]


ARTICOLE ASEMĂNĂTOARE

  1. […] Citiți și: Povestea neștiută a lui Gogu Constantinescu, românul care a dezvoltat o nouă știință […]

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.