Somnul este fundamental în menținerea unui stil de viață sănătos, adulților fiindu-le recomandate între șapte și nouă ore pe noapte. Cu toate acestea, evaluări recente indică faptul că 40 % din populația globală nu are parte de suficient somn.

Consecințele lipsei cronice de somn includ boli cardiovasculare, obezitate, tulburări neurodegenerative și depresie.

Pe termen scurt, lipsa somnului poate reduce performanța cognitivă (PC), ceea ce își pune amprenta asupra capacității de atenție, a capacității de judecată și a stării emoționale.

Noi cercetări au explorat modul în care somnul, nivelul de oxigen și exercițiile fizice ne afectează capacitatea creierului de a îndeplini sarcini cognitive.

Experți de la Universitatea Portsmouth, din Anglia, au constatat că performanța cognitivă se îmbunătățește în timpul unui exercițiu de intensitate moderată, indiferent de starea de somn sau de nivelul de oxigen al unei persoane, scrie 360medical.

„Știm din cercetările existente că exercițiile fizice îmbunătățesc sau mențin performanța noastră cognitivă, chiar și atunci când nivelul de oxigen este redus, dar acesta este primul studiu care sugerează că acesta îmbunătățește, de asemenea, performanța cognitivă după o privare totală sau parțială de somn și atunci când este combinat cu hipoxia”, a declarat dr. Joe Costello, de la facultatea de sport, sănătate și știința exercițiilor (SHES).

Descoperirile se adaugă în mod semnificativ la ceea ce se știe despre relația dintre exercițiile fizice și acești factori de stres și ajută la întărirea mesajului că mișcarea este un medicament pentru corp și creier.

Studiul, publicat de ScienceDirect, a implicat două experimente, fiecare cu câte 12 participanți (24 în total).

Primul a analizat impactul privării parțiale de somn asupra performanțelor cognitive ale unei persoane, iar cel de-al doilea a examinat impactul privării totale de somn și al hipoxiei.

În ambele experimente, toți participanții au înregistrat o îmbunătățire a performanțelor cognitive după o repriză de 20 de minute de ciclism.

„Deoarece analizam exercițiile fizice ca o intervenție pozitivă, am decis să folosim un program de intensitate moderată, așa cum se recomandă în literatura existentă”, a adăugat dr. Costello.

Acesta a precizat că, dacă exercițiile fizice ar fi fost mai lungi sau mai dure, ar fi putut amplifica rezultatele negative și ar fi devenit ele însele un factor de stres.

În primul experiment, indivizii au avut voie să doarmă doar cinci ore de somn pe noapte, timp de trei zile.

În fiecare dimineață, li se dădeau șapte sarcini pe care trebuiau să le îndeplinească în repaus, iar apoi în timp ce făceau ciclism.De asemenea, li s-a cerut să își evalueze starea de somnolență și dispoziția înainte de a îndeplini sarcinile.

Rezultatele au arătat că efectele a trei nopți de somn parțial asupra funcțiilor executive au fost inconsistente. Autorii studiului spun că o explicație pentru acest lucru ar putea fi faptul că unele persoane sunt mai rezistente la un deficit de somn ușor sau moderat.

Cu toate acestea, indiferent de starea de somn, exercițiile fizice de intensitate moderată au îmbunătățit performanța în toate sarcinile.

În cel de-al doilea experiment, participanții au petrecut o noapte întreagă fără somn și apoi au fost plasați într-un mediu hipoxic (niveluri scăzute de oxigen) la laboratoarele de mediu extrem ale universității.

În ciuda scăderii nivelului de oxigen, exercițiile fizice au continuat să îmbunătățească performanța cognitivă.

Unul dintre autorii principali ai studiului, dr. Thomas Williams, de la Grupul de cercetare în medii extreme al Universității, a explicat de ce echipa a decis să examineze o combinație de factori de stres pentru studiu.

„Privarea de somn este adesea experimentată în combinație cu alți factori de stres. De exemplu, persoanele care călătoresc la altitudini mari sunt, de asemenea, susceptibile să experimenteze o perturbare a tiparelor lor de somn.

O ipoteză potențială a motivului pentru care exercițiile fizice îmbunătățesc performanța cognitivă este legată de creșterea fluxului sanguin cerebral și a oxigenării, cu toate acestea, constatările studiului sugerează că, chiar și atunci când exercițiile fizice sunt efectuate într-un mediu cu niveluri scăzute de oxigen, participanții au fost în continuare capabili să îndeplinească sarcini cognitive mai bine decât atunci când se aflau în repaus în aceleași condiții.

Cercetarea sugerează că motivele pentru care performanța cognitivă se îmbunătățește în timpul exercițiilor fizice – chiar și atunci când o persoană este privată de somn și cu un nivel scăzut de oxigen – ar putea fi legate de modificări ale cantității de hormoni de reglare a creierului, precum și o serie de factori psihofiziologici, inclusiv fluxul sanguin cerebral, excitarea și motivația.

Se sugerează că performanța cognitivă nu depinde exclusiv de zona cortexului prefrontal (CPF) al creierului, în ciuda faptului că aceasta joacă un rol integral în îndeplinirea sarcinilor.

Descoperirile sugerează că mecanismele din spatele performanței cognitive ar putea să nu fie izolate de această zonă și, în schimb, s-ar putea considera că este produsul unei serii de procese coordonate, distribuite pe scară largă în diferite regiuni corticale și subcorticale.

 

---